- E-adevărat ce spui? a întrebat mama.
Mi-am dus mâna la inimă, am închis ochii şi am spus:
- În faţa atotputernicului Dumnezeu şi a judecăţii Sale cereşti, jur solemn că nici nu mint, nici nu inventez. Dacă mint, să mă trăsnească în minutul ăsta! În maximum şaizeci de secunde! Adu ceasul!
A luat ceasul de pe aparatul de radio. Credea în miracole, în orice fel de miracole. Am închis ochii şi mi-am simţit inima bătând cu putere. Mi-am ţinut răsuflarea. Clipele treceau. După un minut mi-am golit plămânii de aer. Mama a zâmbit şi m-a sărutat pe frunte.
John Fante – Drumul spre Los Angeles